marți, 9 iunie 2009

Ultimul transcript

Am mai gasit unu', il pun si pe asta. Este unul dintre cele mai recente. De fapt sunt 3-4 fragmente separate dar ca sa inchei cu treaba asta ca ma frustraeza ca nu creez chestii actuale le-am pus la gramada. Enjoy.



Celebra critica pozitiva. Fara continuitate, ganduri fragmentate, ciuntite, ca in padurea spanzuratilor.
Ii voi face o plangere la Politie.
Cum sa indoi infinitul de alb la o schema, structura interna a sentimentelor mele, fata de care pagina e sensibila, chipurile...
Nu mai pot continua Oblivion, chiar daca am mai infipt doi giga de ram (ddr2) in PC. Are bug nenorocirea si nu ma pot duce (fast travel) la casa Ordinului cavalerilor celor 9 (expansionul oficial).




Ma ridic ca un gigant adormit din praful pe care mintea ta urata l-a pus peste mine de atata timp, iar mintea mea, prea gingasa, a lasat-o. Imi curge praf din incheieturi si imi cad bucati de pamant din pleoape, dar vad din nou. Cu un geamat imi tasneste aer din plamani, aer tinut acolo dinainte de istorie, mirosind a mine, aruncand in fata jeturi de praf. Astept... Cand praful se indeparteaza si linistea revine pentru o secunda trag adanc in plamani nou aer, aerul timpului. Ma imbat de culoarea locala. Sunt gata sa te infrunt acum. Te voi pune in genunchi. Sper doar din tot sufletul ca nu vei fugi inainte sa terminam. Vreau sa simti de data asta pana in maduva oaselor tale putrede si uracioase, vreau sa intelegi, o data pentru totdeauna. Ce iti voi face eu nimeni nu va mai desface si vindeca. Pt ca, de fapt, eu te voi vindeca de boala in care traiesti de ani de zile, si ale carei roade roz-maronii si veninoase se rasfrang asupra oamenilor nevinovati. Mizeria ta nu va mai rani pe nimeni dupa seara asta, in afara de tine insati. Nu imi pasa ce se alege de mine, important e ce voi face.



Ingerul s-a stricat! Nu mai pot, m-am spart. Pazea si Dumnezeu sa va ierte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu