Waiting. Patiently

Mi-am promis ca nu voi atasa niciodata aceasi melodie de doua ori. Dar iata-ma.



Sunt cu mainile adanc in cavitatea lui abdominala. Caut. Framant. El inca traieste. Are mainile legate, una de piciorul patului si cealalta de calorifer. Ii zambesc dar nu reflecta nici a zecea parte din satisfactia mea. Ii trag o palma, tare, peste bot. Tipa de durere. Imi tugui buzele si las o flegma sa mi se prelinga dintre ele in gura lui larg deschisa in tipat. Ii intra direct pe trahee. Se ineaca si incepe sa expectoreze violent. Ii trag un genunchi in coaie ca sa nu se mai poate impotrivi. Incepe sa schiaune lung, lasand flegma mea sa ii intre nestingherita in plamani, durerea fiind prea atroce ca sa mai reziste.

Tipul a murit otravit. Cadavrul a fost topit in acid si acidul aruncat la canal.

A doua zi ma intalnesc cu tine. Te uiti in ochii mei si imi spui ca tu esti pentru mine doar o pasa treacatoare. Eu sunt mut. Nu am cu ce sa iti dovedesc contrariul, cadavrele fiind evaporate, mirosul fiind evacuat. Te rog doar sa ma crezi. Tu pleci. Trebuie sa iesi in oras.

Iar alter-ego-ul tau, tarfa dementa si lipsita de demnitate, trebuie sa se intalneasca cu prietenul ei actual. Nu are timp si nu poate. Si ii pare rau.

Nu e nimic. Eu iert. Dar nu uit.