Confesiunile unui student iminent, cu i. Pentru ca nu va termina.

De-abia tarziu, a patra oara cand te-am intrebat cum te cheama am retinut, cand eram deja pe covorul meu mizerabil de ceva timp si imi spusesei a 3-a oara ca ma misc bine. De-abia atunci mi-am dat seama ce nume frumos e Ivona.
Au fost artificii, a fost mai mult.
Te-am gasit intr-un bar/club undeva ingropat si plin de fum. Nu cautam absolut nimic. Aveam niste prieteni, imi placea muzica, intotdeauna imi place berea. Instinctele insa si-au facut datoria, ele, bastioanele increderii noastre, aceste instincte care nu ne inseala si nu ne dezamagesc niciodata.

Am venit la tine cu o revista, un jaf. Scriam si eu in ea. O porcarie intr-un jaf. Si asa am stat de vorba. Si tu ai facut facultatea mea de neveste de preoti de tara. Si tu ai votat Basescu, urasti sincer coruptia si iti vine sa borasti la Mircea Badea, Ciutacu si toti cainii turbati vanduti de la antena 3.

Aveai un prieten. Inca il ai si ai ramas cu el. Dar a fost frumos, nu?
Noptile petrecute in mizerie, cu esentele atarnate la vedere, radiind. Bere, iarba, carti, muzica, amintirile tale, amintirile mele. Noaptea, pe strazi, prin frig si in taxiuri.

Ma opresc atat pentru ca nu vreau sa intinez cu cuvinte restul, as face o greseala electorala la fel de grava ca mersul lui Geoana la Timisoara.

Imi vine sa plang si nu am sa te uit, prietenul meu, camarade, iubito.

Tu mi-ai spus ca vei avea grija sa nu mai intri in vorba cu psihopati ca mine, eu te-am facut tarfa...

Experientele mele devin cu trecerea timpului din ce in ce mai scurte si mai intense, si frizez de atata timp cu dementa. Dar stiu ca nu voi ajunge niciodata un suflet pierdut in abis atata timp cat exista o raza de fericire perfect pura in sufletul meu, oricat de mica, amenintata si plapanda. Dupa ce decojesti totul cu maxima cruzime, daca ramane ceva, atunci E ceva.

Cam ca alegerile astea, trasez eu din nou o paralela politica si intru in spectrul dubiosului in viziunea cititorului, cam ca ele zic, o victorie a binelui, dar atat de aproape de calamitate. Un lucru fundamental bun, dar un semn rau, ca a fost nevoie sa fim salvati de noi insine, de catre cei de afara, care prin suta lor de mii au inclinat balanta cu 60 de mii.
Sigur, nu vreau sa ieftinesc experienta noastra cu comparatii exagerate si exemple triviale. Sunt insa sigur ca tu esti destul de sanatoasa la cap sa intelegi ideea, pentru ca tu vezi sensurile si nu esti speriata de cuvinte.


Aceste comparatii se gasesc aici pentru ca e inevitabil sa fie asa, eu fiind omul care nu a dormit toata noaptea de Duminica uitandu-se la stiri sa vada daca in lume invinge bunul simt sau nu, sa vada daca lumea e fundamental buna sau nu. Si a fost. Dar aproape ca nu a fost.
Nu rezultatul in sine era important pt mine pe plan personal, ci simbolistica din spatele lui. Si rezultatul e: e de bine.

Pentru alte clarificari politice cititi

http://www.revista22.ro/de-ce-nu-l-votez-pe-geoan259-7220.html

http://www.revista22.ro/de-ce-votez-cu-b259sescu-7181.html

Revenind la tine. Are rost sa perorez bulendre de texte ca "mi-ai dat speranta", "m-ai facut sa vad lucrurile diferit" etc...? E o intrebare retorica. Evident, nu.

M-ai facut sa simt ca e ok sa fiu eu, fara sa fie nevoie sa fac nimic,fara sa trebuiasca sa satisfac niciun standard. Sunt genial si merit tot ce imi doresc. Sunt pretios de 24 de karate (desi nu din aur, ci din argint) prin simpla mea natura, ce pula mea sa ne mai invartim in jurul cozii, un om ca mine se naste o data la o mie de ani.
Cititorule, daca fraza de mai sus ti se pare manelista si vadimist-becalista esti prost si TI SE PARE. Nu ai inteles nimic, nu ai inteles esenta, mesajul si ceea ce se vehiculeaza. Diferenta este esentiala si este imanenta mesajului in sine.
A nega diferenta cruciala inseamna a face pe prostul, a minti si a te minti singur, a alege sa crezi ceva ce stii ca e fals, a-ti ingropa capul in nisip si a alege sa fii ignorant pana cand chiar ajungi sa fii instinctiv si efectiv asa.
Se aude Giapapadia?
Spre surprinderea ta si a durerilor tale vaginale POTI SA FACI CE FACE UN OM RAU FARA SA FII UN OM RAU. Pentru ca un om poate face orice, intentia este cel care il caracterizeaza. Ea face diferenta. Stiu ca ai sa spui ca intentia ai spus si tu ca e importanta, dar te contrazici singura atunci cand te legi de LIMBAJ, pentru ca intentia este scopul iar limbajul este mijlocul. Scopul nu scuza orice mijloace, dar este, evident, mai important.

Iar divaghez. Important e ca de maine merg la scoala. Mereu.